jăchilă
JẮCHILĂ s.f. (Reg.) Povară purtată de un animal sau de un om; bagaj. – Din germ. Säckel.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
JẮCHILĂ f. pop. Totalitatea uneltelor şi lucrurilor necesare ciobanului la stână. /<germ. Jächel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
jăchilă s. f., g.-d. art. jăchilei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
JẮCHILĂ f. pop. Totalitatea uneltelor şi lucrurilor necesare ciobanului la stână. /<germ. Jächel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)