JAINÍST, -Ă, jainişti, -ste, adj., s.m. şi f. (Adept) al jainismului. [Pr.: ja-i-] – Din fr. jaïniste.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
JAINÍST, -Ă adj. Referitor la jainism. // s.m. şi f. Adept al jainismului. [Pron. ja-i-, var. djainist, -ă adj., s.m.f. / cf. fr. jaïniste].
(Dicţionar de neologisme)
JAINÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al jainismului. (< fr. jaïniste)
(Marele dicţionar de neologisme)
jainíst s. m., adj. m., pl. jainíşti; f. sg. jainístă, pl. jainíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)
jainístă s. f., pl. jainíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
JAINÍST, -Ă adj. Referitor la jainism. // s.m. şi f. Adept al jainismului. [Pron. ja-i-, var. djainist, -ă adj., s.m.f. / cf. fr. jaïniste].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
jainíst s. m., adj. m., pl. jainíşti; f. sg. jainístă, pl. jainíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)
jainístă s. f., pl. jainíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)