jalapă
JALÁPĂ s.f. Răşină extrasă din rădăcina plantei Exogonium purga, utilizată sub formă de pulbere în farmacie pentru proprietăţile ei purgative. – Din fr. jalap, sp. jalapa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
JALÁPĂ f. Răşină vegetală cu proprietăţi purgative. /<fr. jalap, sp. jalapa
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
JALÁPĂ s.f. Plantă din America ale cărei rădăcini au proprietăţi purgative energice. [< sp. jalapa, fr. jalap].
(Dicţionar de neologisme)
JALÁPĂ s. f. plantă din America septentrională ale cărei rădăcini au proprietăţi purgative; răşină a acestei plante. (< fr. jalap, sp. jalapa)
(Marele dicţionar de neologisme)
jalápă s. f., g.-d. art. jalápei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
JALÁPĂ f. Răşină vegetală cu proprietăţi purgative. /<fr. jalap, sp. jalapa
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
JALÁPĂ s. f. plantă din America septentrională ale cărei rădăcini au proprietăţi purgative; răşină a acestei plante. (< fr. jalap, sp. jalapa)
(Marele dicţionar de neologisme)
jalápă s. f., g.-d. art. jalápei
(Dicţionar ortografic al limbii române)