JERTFÍ, jertfesc, vb. IV. 1. Tranz. A aduce (o) jertfă (1). 2. Tranz. şi refl. A (se) sacrifica. ♦ Tranz. (Rar) A omorî. – Din jertfă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A JERTF//Í ~ésc tranz. 1) înv. (fiinţe) A ucide după un anumit ritual ca dar pentru zei; a sacrifica. 2) A ceda benevol având conştiinţa unei privaţiuni. 3) rar A lipsi de viaţă premeditat; a omorî; a ucide. /Din jertfă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE JERTF//Í mă ~ésc intranz. A manifesta abnegaţie; a se devota fără rezerve; a se sacrifica. /Din jertfă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
jertfí vb. (sil. jert-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. jertfésc, imperf. 3 sg. jertfeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. jertfeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
JERTFÍ vb. 1. v. sacrifica. 2. a-şi da, a-şi sacrifica. (Şi-a ~ viaţa pe câmpul de luptă.) 3. a (se) sacrifica. (S-a ~ pentru binele omenirii.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A JERTF//Í ~ésc tranz. 1) înv. (fiinţe) A ucide după un anumit ritual ca dar pentru zei; a sacrifica. 2) A ceda benevol având conştiinţa unei privaţiuni. 3) rar A lipsi de viaţă premeditat; a omorî; a ucide. /Din jertfă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
jertfí vb. (sil. jert-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. jertfésc, imperf. 3 sg. jertfeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. jertfeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
JERTFÍ vb. 1. v. sacrifica. 2. a-şi da, a-şi sacrifica. (Şi-a ~ viaţa pe câmpul de luptă.) 3. a (se) sacrifica. (S-a ~ pentru binele omenirii.)
(Dicţionar de sinonime)