jigală
JIGÁLĂ, jigale, s.f. (Înv. şi reg.) Cui întors la vârf şi înfierbântat, cu care se găuresc ciubucele sau se decorează diverse obiecte de lemn. [Var.: juválă s.f.] – Din ucr. žyhalo.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
jigálă s. f., g.-d. art. jigálei; pl. jigále
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
jigálă s. f., g.-d. art. jigálei; pl. jigále
(Dicţionar ortografic al limbii române)