jimbi

JIMBÍ, jimbésc, vb. IV. (Mold.) A zâmbi. (cf. zâmbi)
(Dicţionarul etimologic român)

jimbí pers. 3 sg. jimbéşte, vb. IV (reg.) (despre dinţi) a cădea. 2. a-şi strâmba gura; a zâmbi; a omizi.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

Cuvinte care încep cu literele: ji jim jimb

Cuvinte se termină cu literele: bi mbi imbi