jipan
JIPÁN, jipani, s.m. (Bot.; reg.) Tufan, stejar. – Jip2 + suf. -an.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
jipán s. m., pl. jipáni
(Dicţionar ortografic al limbii române)
jipán, jipáni, s.m. (reg.) 1. prăjină. 2. tufan, stejar. 3. (fig.) om mare, spătos; novac.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
jipán s. m., pl. jipáni
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)