jubiliar

JUBILIÁR, -Ă, jubiliari, -e, adj. De jubileu, făcut pentru un sau cu ocazia unui jubileu. ♢ An jubiliar = an în care are loc un jubileu. [Pr.: -li-ar] – Din jubileu (după fr. jubilaire).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

JUBILIÁR ~ă (~i, ~e) 1) (despre solemnităţi) Care are loc cu ocazia unui jubileu; propriu unui jubileu. Ediţie ~ă. ♢ An ~ an în care se sărbătoreşte un jubileu. [Sil. -li-ar] /<fr. jubilaire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

JUBILIÁR, -Ă adj. De (pentru) jubileu. ♢ An jubiliar = an în care se sărbătoreşte un jubileu. [Pron. -li-ar. / cf. fr. jubilaire].
(Dicţionar de neologisme)

JUBILIÁR, -Ă adj. de, pentru jubileu. o an ~ = an în care se sărbătoreşte un jubileu. (după fr. jubilaire)
(Marele dicţionar de neologisme)

jubiliár adj. m. (sil. -li-ar), pl. jubiliári; f. sg. jubiliáră, pl. jubiliáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)