judecătorie
[Sinonime]
JUDECĂTORÍE, judecătorii, s.f. Instituţie judecătorească având competenţa de a soluţiona (în primă sau în ultimă instanţă) anumite pricini prevazute de lege; clădire unde se află sediul acestei instanţe. ♦ Autoritate judiciară. – Judecător + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
JUDECĂTORÍ//E ~i f. 1) Organ judiciar având competenţa de a soluţiona litigiile în primă instanţă (şi recursurile). 2) Local unde îşi are sediul acest organ judiciar. [G.-D. judecătoriei] /judecător + suf. ~ie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
judecătoríe s. f., art. judecătoría, g.-d. art. judecătoríei; pl. judecătoríi, art. judecătoríile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
JUDECĂTORÍE s. (JUR.) (înv.) judecătoare, scaun, (Litigiu ajuns în faţa ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
JUDECĂTORÍ//E ~i f. 1) Organ judiciar având competenţa de a soluţiona litigiile în primă instanţă (şi recursurile). 2) Local unde îşi are sediul acest organ judiciar. [G.-D. judecătoriei] /judecător + suf. ~ie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
JUDECĂTORÍE s. (JUR.) (înv.) judecătoare, scaun, (Litigiu ajuns în faţa ~.)
(Dicţionar de sinonime)