jugleie

jugléie s.f. pl. – Picioare, labe. Bg. žegli (DAR); cf. bg. žegla, žegal, de unde jiglă, s.f. (stinghie la jug), cf. Conev 80, DAR; şi bg. žuglan „picior”, de unde juglan, s.m. (flăcău, tînăr; cerşetor), cf. Bogrea, Dacor., IV, 818.
(Dicţionarul etimologic român)

jugléie s.n. pl. (reg.) picioarele de la genunchi în jos (lungi şi descoperite).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

Cuvinte care încep cu literele: ju jug jugl jugle juglei

Cuvinte se termină cu literele: ie eie leie gleie ugleie