JUGULÁ, jugulez, vb. I. Tranz. (Rar) A sugruma, a strangula, a înăbuşi. – Din fr. juguler, lat. jugulare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A JUGUL//Á ~éz tranz. rar1) A lipsi de respiraţie, strângând vâna jugulară; a gâtui; a sugruma; a strangula. 2) fig. (acţiuni, procese, activităţi etc.) A împiedica să se desfăşoare; a opri brusc din desfăşurare . /<fr. juguler, lat. jugulare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
JUGULÁ vb. I. tr. (Liv.) 1. A strangula, a sugruma. 2. A opri evoluţia unei boli, a unei epizootii etc. ♦ (Fig.) A împiedica brusc o dezvoltare; a gâtui, a suprima. [< fr. juguler, cf. lat. iugulare].
(Dicţionar de neologisme)
JUGULÁ vb. tr. 1. a strangula, a sugruma. 2. a secţiona venele jugulare, în vederea scurgerii sângelui, în sacri-ficarea animalelor. 3. a opri evoluţia unei boli, a unei epizootii etc. 4. (fig.) a împiedica brusc o dezvoltare; a gâtui, a suprima. (< fr. juguler, lat. iugulare)
(Marele dicţionar de neologisme)
jugulá vb., ind. prez. 1 sg. juguléz, 3 sg. şi pl. juguleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
JUGULÁ vb. v. gâtui, strangula, sugruma.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A JUGUL//Á ~éz tranz. rar1) A lipsi de respiraţie, strângând vâna jugulară; a gâtui; a sugruma; a strangula. 2) fig. (acţiuni, procese, activităţi etc.) A împiedica să se desfăşoare; a opri brusc din desfăşurare . /<fr. juguler, lat. jugulare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
JUGULÁ vb. tr. 1. a strangula, a sugruma. 2. a secţiona venele jugulare, în vederea scurgerii sângelui, în sacri-ficarea animalelor. 3. a opri evoluţia unei boli, a unei epizootii etc. 4. (fig.) a împiedica brusc o dezvoltare; a gâtui, a suprima. (< fr. juguler, lat. iugulare)
(Marele dicţionar de neologisme)
jugulá vb., ind. prez. 1 sg. juguléz, 3 sg. şi pl. juguleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
JUGULÁ vb. v. gâtui, strangula, sugruma.
(Dicţionar de sinonime)