JUPÁNIŢĂ, jupaniţe, s.f. Soţia jupanului. – Din sl. županica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
JUPÂNÍŢĂ, jupâniţe, s.f. (Înv.) Boieroaică tânără; fiica (sau soţia tânără a) unui boier. – Jupân + suf. -iţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
JUPÂNÍŢ//Ă ~e f. înv. Fiică a jupânului. /jupân + suf. ~iţă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
jupániţă s. f., g.-d. art. jupániţei; pl. jupániţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
jupâníţă s. f., g.-d. art. jupâníţei; pl. jupâníţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
JUPÂNÍŢĂ, jupâniţe, s.f. (Înv.) Boieroaică tânără; fiica (sau soţia tânără a) unui boier. – Jupân + suf. -iţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
jupániţă s. f., g.-d. art. jupániţei; pl. jupániţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
jupâníţă s. f., g.-d. art. jupâníţei; pl. jupâníţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)