kalam

KALÁM s.n. 1. (Cult. islam.) Pană ascuţită de scris cu cerneală; calamus³. 2. (Teolog. islam.) Denumire a unei teologii fundate în secolele VIII-IX e.n., influenţată, în principal, de către şcolile teologice (rivale) ale mutaziliţilor şi aşariţilor şi care propovăduieşte ideea unităţii absolute a lui Dumnezeu, excluzând orice reprezentare antropomorfă a calităţilor sale, liberul-arbitru (de unde rezultă eliminarea responsabilităţii faptelor săvârşite de orice persoană), orice atomism legat de învăţăturile creaţiei precum şi, în mod metodic, întâietatea argumentaţiei raţionale în faţa celei a faptelor. Kalamul a influenţat hotărâtor şi dezvoltarea filozofiei evreieşti, fiind energic combătut de către filozoful evreu M. Maimonides, care totodată, în disputa pe care o susţine împotriva kalamului, oferă o prezentare sistematică a sa. (cuv. ar. = conversaţie, dispută, explicaţie) [def. Brockhaus]
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române)

kalám s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)