kantianism
[Sinonime]
KANTIANÍSM s.n. Sistem filozofic iniţiat de Kant; kantism. [Pr.: -ti-a-] – Kantian + suf. -ism.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
KANTIANÍSM n. Curent filozofic iniţiat de Emmanuel Kant, care se orientează în primul rând spre analiza mijloacelor şi posibilităţilor cunoaşterii lumii şi recunoaşte existenţa lumii materiale în afara conştiinţei. [Sil. -ti-a-] /< germ. Kantianismus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
KANTIANÍSM s.n. Doctrina filozofică a lui Immanuel Kant; kantism. [Pron. -ti-a-. / < fr. kantianisme].
(Dicţionar de neologisme)
KANTIANÍSM s.n. Doctrina filozofică a lui Kant, care recunoaşte existenţa lumii materiale în afara conştiinţei, negând însă posibilitatea de a o cunoaşte. (din it. kantianismo)
(Marele dicţionar de neologisme)
kantianísm s. n. (sil. -ti-a-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
KANTIANÍSM s. (FILOZ.) (rar) kantism.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
KANTIANÍSM n. Curent filozofic iniţiat de Emmanuel Kant, care se orientează în primul rând spre analiza mijloacelor şi posibilităţilor cunoaşterii lumii şi recunoaşte existenţa lumii materiale în afara conştiinţei. [Sil. -ti-a-] /< germ. Kantianismus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
KANTIANÍSM s.n. Doctrina filozofică a lui Kant, care recunoaşte existenţa lumii materiale în afara conştiinţei, negând însă posibilitatea de a o cunoaşte. (din it. kantianismo)
(Marele dicţionar de neologisme)
kantianísm s. n. (sil. -ti-a-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
KANTIANÍSM s. (FILOZ.) (rar) kantism.
(Dicţionar de sinonime)