karate dex - definiţie, sinonime, conjugare

karate

KARATÉ s.n. Metodă japoneză de luptă care foloseşte în atac sau apărare mişcări rapide şi violente, fără a apela la vreo armă. [Acc. şi: karáte]. – Din fr. karaté.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

KARATÉ n. Metodă de luptă, de origine japoneză, care face apel în atac sau apărare doar la mijloace naturale. /< fr. karaté
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

KARATÉ s.n. Metodă de luptă de origine japoneză, care face apel în atac sau apărare doar la mijloace naturale. [< fr. karaté].
(Dicţionar de neologisme)

KARATÉ s. n. (sport) metodă japoneză de luptă care înglobează o serie de poziţii, deplasări, lovituri cu mâna sau cu piciorul, blocaje, eschive, parade. (< fr. karaté)
(Marele dicţionar de neologisme)

KARATÉ s.n. (Sport) Metodă japoneză de luptă care înglobează o serie de poziţii, deplasări, lovituri cu mâna sau cu piciorul, blocaje, eschive, parade. (cf. fr. karaté < cuv. jap., din kara = gol + te = mână) [def. MDN]
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române)

karaté s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ka kar kara karat

Cuvinte se termină cu literele: te ate rate arate