kidnapa
[Conjugare]
KIDNAPÁ vb. tr. a fura un copil; (p. ext.) a fura o persoană (în scopuri politice sau pentru răscumpărare). (< amer. to kidnap, după fr. kidnapper)
(Marele dicţionar de neologisme)
KIDNAPÁ, kidnapéz, vb. I. Tranz. A fura un copil. ♦ (p. ext.) A fura o persoană (în scopuri politice sau pentru răscumpărare). [ind. prez. 3 sg. şi pl. kidnapeáză] (din amer. kidnap, după fr. kidnapper) [def. MDN]
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române)
kidnapá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. kidnapeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Marele dicţionar de neologisme)
KIDNAPÁ, kidnapéz, vb. I. Tranz. A fura un copil. ♦ (p. ext.) A fura o persoană (în scopuri politice sau pentru răscumpărare). [ind. prez. 3 sg. şi pl. kidnapeáză] (din amer. kidnap, după fr. kidnapper) [def. MDN]
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)