kieselgur
[Sinonime]
KIESELGÚR s.n. Rocă sedimentară silicioasă, formată prin depunerile cochiliilor unor alge microscopice monocelulare; diatomit, pămânţel. [Pr.: chiz-] – Din germ. Kieselgur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
KIESELGÚR [pr.: kizelgurî n. Rocă silicioasă formată prin depunerea cochiliilor unor alge monocelulare. /< germ. Kieselgur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
KIESELGÚR [CHI-ZEL-] s. n. diatomit. (< germ. Kieselgur)
(Marele dicţionar de neologisme)
KIESELGÚR s.n. v. kiselgur.
(Alte dicţionare)
kieselgúr s. n. [kies- pron. germ. chiz-]
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
KIESELGÚR s. v. diatomit.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
KIESELGÚR [pr.: kizelgurî n. Rocă silicioasă formată prin depunerea cochiliilor unor alge monocelulare. /< germ. Kieselgur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Marele dicţionar de neologisme)
KIESELGÚR s.n. v. kiselgur.
(Alte dicţionare)
kieselgúr s. n. [kies- pron. germ. chiz-]
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
KIESELGÚR s. v. diatomit.
(Dicţionar de sinonime)