kronprinz

KRÓNPRINZ s.m. (În trecut, în Germania şi în Imperiul Habsburgic) Titlu purtat de moştenitorul tronului; persoană care purta acest titlu. [Pr.: -prinţ] – Cuv. germ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

KRONPRINZ s.m. (Ist.) Titlu purtat de moştenitorul tronului din imperiile german şi austriac; persoană care purta acest titlu. [Pron. crónprinţ. [< germ. Kronprinz].
(Dicţionar de neologisme)

KRÓNPRINZ [-PRINŢ] s. m. titlu purtat de moştenitorul tronului din imperiile german şi austriac. (< germ. Kronprinz)
(Marele dicţionar de neologisme)

krónprinz s. m. [z pron. ţ]
(Dicţionar ortografic al limbii române)