kyrie
KYRIE s.f. (Muz.) 1. (Şi în sintagma kyrie eleison) Invocaţie a divinităţii adoptată în cultul creştin. 2. Parte a misei (care se deschide prin kyrie 1). [Pr.: chí-] – Cuv. gr.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
KYRIE s.f. (Muz.) Începutul unei invocaţii într-o misă cântată. [Cf. it., fr. kyrie < gr. Kyrie eleison].
(Dicţionar de neologisme)
KYRIE s. f. începutul unei invocaţii într-o misă la ortodoxşi şi la catolici. (< fr. kyrie, gr. Kyrie eleison)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
KYRIE s.f. (Muz.) Începutul unei invocaţii într-o misă cântată. [Cf. it., fr. kyrie < gr. Kyrie eleison].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)