lânced dex - definiţie, sinonime, conjugare

lânced

[Sinonime]
LẤNCED, -Ă, lâncezi, -de, adj. 1. (Înv.) Slăbit de boală, sleit de puteri. 2. Lipsit de vigoare sau de energie; moale. – Lat. languidus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LÂNCE//D ~dă (~zi, ~de) 1) Care este lipsit de vigoare; fără energie şi forţă vitală. 2) înv. Care este slăbit din cauza unei boli; sleit de puteri. /<lat. languidus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

lîncéd (lấncedă), adj. – 1. Galeş, debil. – 2. Bolnav. – 3. Melancolic, abătut. – Megl. lîngit, lîngid. Lat. languĭdus (Puşcariu 976; Candrea-Dens., 994; REW 4890; DAR), păstrat numai în rom. (în celelalte idiomuri romanice sînt derivări neol., cf. Rosetti, I, 168). Rezultatul gc este modern (totuşi se aude var., rară, lînged). A fost explică prin analogie cu muced; dar pare mai curînd efectul unei disimulări g...d. Der. lîncezi, vb. (a zăcea; a fi bolnav, a avea o suferinţă, a vegeta, a se istovi); lîncezeală (var. lîncezime, înv., lîngejune), s.f. (boală, suferinţă). Cf. lîngoare.
(Dicţionarul etimologic român)

lânced adj. m., pl. lâncezi; f. sg. lâncedă, pl. lâncede
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
LÂNCED adj. v. bolnav, dulceag, fad, insipid, nesănătos, searbăd, suferind.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: la lan lanc lance

Cuvinte se termină cu literele: ed ced nced anced