lăcuire dex - definiţie, sinonime, conjugare
LĂCUÍ, lăcuiesc, vb. IV. Tranz. A aplica un strat de lac2, a vopsi cu lac2 (suprafaţa unui obiect). – Lac2 + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LĂCUÍRE, lăcuiri, s.f. Acţiunea de a lăcui şi rezultatul ei. – V. lăcui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A LĂCU//Í ~iésc tranz. (obiecte, materiale) A acoperi cu lac; a da cu lac (în scop protector sau/şi decorativ). /lac + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

lăcuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. lăcuiésc, imperf. 3 sg. lăcuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. lăcuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

lăcuíre s. f., g.-d. art. lăcuírii; pl. lăcuíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: la lac lacu lacui lacuir

Cuvinte se termină cu literele: re ire uire cuire acuire