lăfăire dex - definiţie, sinonime, conjugare
LĂFĂÍ, lăfăiesc, vb. IV. Refl. 1. A sta comod pe ceva sau undeva, întinzându-şi corpul în voie. 2. A trăi comod, în belşug; a huzuri, a se desfăta. [Prez. ind. şi: lắfăi] – Din magh. leffenni „a bălăbăni, a atârna”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LĂFĂÍRE, lăfăiri, s.f. Faptul de a se lăfăi. – V. lăfăi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE LĂFĂ//Í mă ~iésc intranz. 1) A sta comod, întinzându-şi corpul în voie. 2) A trăi din belşug şi fără griji; a huzuri. /<ung. leffenni
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

lăfăí vb., ind. prez. 1 sg. lăfăiésc/lăfăi, imperf. 3 sg. lăfăiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. lăfăiáscă/lăfăie
(Dicţionar ortografic al limbii române)

lăfăíre s. f., g.-d. art. lăfăírii
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
LĂFĂÍ vb. 1. a se răsfăţa, (înv. şi reg.) a se proslăvi. (Se ~ pe cuptor.) 2. v. huzuri.
(Dicţionar de sinonime)

LĂFĂÍRE s. huzur.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: la laf lafa lafai lafair

Cuvinte se termină cu literele: re ire aire faire afaire