lăudător dex - definiţie, sinonime, conjugare

lăudător

LĂUDĂTÓR, -OÁRE, lăudători, -oare, s.m. şi f. Persoană care laudă. ♢ Expr. A-i fi murit (cuiva) lăudătorii, se spune ironic despre cineva sau cuiva care se laudă singur. [Pr.: lă-u-] – Lat. laudatorius sau – lăuda + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

lăudătór s. m. (sil. lă-u-), pl. lăudătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: la lau laud lauda laudat

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator dator udator