lăuruscă dex - definiţie, sinonime, conjugare
LĂURÚSCĂ, lăuruşte, s.f. (Reg.) Viţă sălbatică al cărei fruct este un ciorchine cu boabe mici, negre (Vitis silvestris). [Pr.: lă-u-. – Var.: răurúscă, rourúscă s.f.] – Lat. labrusca.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

lăurúscă (lăurúşte), s.f. – 1. Viţă sălbatică. – 2. Agriş sălbatic. – Var. rouruşcă. Lat. labrŭsca (Puşcariu 956; Candrea-Dens., 968; REW 4814; DAR), cf. it. lambrusca, fr. lambruche, lambrusque, sp. labrusca, alb. lërrušk (Philippide, II, 645). Var. arată o încrucişare cu rouă.
(Dicţionarul etimologic român)

lăurúşcă (reg.) (lă-u-) s. f., g.-d. art. lăurúştei; pl. lăurúşte
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

lăurúscă s. f. (sil. lă-u-), g.-d. art. lăurúştei; pl. lăurúşte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
LĂURÚSCĂ s. (BOT.; Vitis silvestris) (reg.) aguridar.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: la lau laur lauru laurus

Cuvinte se termină cu literele: ca sca usca rusca urusca