laborator
LABORATÓR, laboratoare, s.n. Local sau încăpere prevăzută cu instalaţii speciale, aparate şi instrumente pentru experienţe ştiinţifice şi lucrări practice în domeniul ştiinţelor experimentale sau aplicate. [Var.: (înv.) laboratóriu s.n.] – Din germ. Laboratorium, fr. laboratoire.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
LABORAT//ÓR ~oáre n. 1) Local prevăzut cu instalaţii, aparate şi instrumente speciale pentru efectuarea unor experienţe. ~ de chimie. 2) Instituţie sau secţie care se ocupă de cercetări ştiinţifice experimentale. /<germ. Laboratorium, fr. laboratoire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
LABORATÓR s.n. Local înzestrat cu instalaţii speciale (aparate, instrumente etc.) unde se fac experienţe şi lucrări de fizică, de chimie, de biologie etc. [Var. laboratoriu s.n. / cf. fr. laboratoire, germ. Laboratorium].
(Dicţionar de neologisme)
LABORATÓR s. n. 1. local, încăpere cu aparatură specială pentru cercetări ştiinţifice, experienţe, lucrări fotografice etc. 2. (fig.) şantier de creaţie. (< germ. Laboratorium, fr. laboratoire)
(Marele dicţionar de neologisme)
laboratór s. n., pl. laboratoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
LABORAT//ÓR ~oáre n. 1) Local prevăzut cu instalaţii, aparate şi instrumente speciale pentru efectuarea unor experienţe. ~ de chimie. 2) Instituţie sau secţie care se ocupă de cercetări ştiinţifice experimentale. /<germ. Laboratorium, fr. laboratoire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
LABORATÓR s. n. 1. local, încăpere cu aparatură specială pentru cercetări ştiinţifice, experienţe, lucrări fotografice etc. 2. (fig.) şantier de creaţie. (< germ. Laboratorium, fr. laboratoire)
(Marele dicţionar de neologisme)
laboratór s. n., pl. laboratoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)