ladină dex - definiţie, sinonime, conjugare
LÁDIN1 s.m. (Înv.) Specie de răşină plăcut mirositoare, extrasă dintr-o plantă exotică. – Din ngr. ládanon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LADÍN2, -Ă, ladini, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a unei părţi din Elveţia şi din nordul Italiei; p. ext. retoroman. 2. Adj. Care aparţine ladinilor2 (1), privitor la ladini2 ♦ (Substantiv, f.) Limbă de origine romanică vorbită de ladini2 (1); retoromană. – Din it. ladino.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LADÍN, -Ă adj., s.m. şi f. Retoroman. // s.f. Limba retoromană. [< it. ladino].
(Dicţionar de neologisme)

LADÍN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) care aparţine populaţiilor retoromane din Elveţia şi nordul Italiei. ♢ (s. f.) limbă romanică vorbită de ladini. (< fr. ladin, it. ladino, lat. ladinus)
(Marele dicţionar de neologisme)

ládin (răşină) s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ládin (persoană) s. m., adj. m., pl. ládini; f. sg. ládină, g.-d. art. ládinei, pl. ládine
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ladínă (limba) s. f., g.-d. art. ladínei
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
LADÍN adj. v. retoroman.
(Dicţionar de sinonime)

LADÍNĂ s. (LINGV.) retoromană.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: la lad ladi ladin

Cuvinte se termină cu literele: na ina dina adina