latență dex - definiţie, sinonime, conjugare
LATÉNT, -Ă, latenţi, -te, adj. Care există, dar nu se manifestă în exterior, putând izbucni oricând. – Din fr. latent, lat. latens, -ntis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LATÉNŢĂ, latenţe, s.f. (Livr.) Stare latentă. – Din fr. latence.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LATÉN//T ~tă (~ţi, ~te) Care nu se manifestă în exterior, dar se poate manifesta oricând. /<fr. latent, lat. latens, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

LATÉNŢ//Ă ~e f. livr. Caracter latent. /<fr. latence
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

LATÉNT, -Ă adj. Ascuns, care nu se observă, nu se manifestă, dar poate izbucni oricând. [< fr. latent, it. latente, cf. lat. latens < latere – a se ascunde].
(Dicţionar de neologisme)

LATÉNŢĂ s.f. Stare latentă. [< fr. latence].
(Dicţionar de neologisme)

LATÉNT, -Ă adj. ascuns, care nu se manifestă, dar poate izbucni oricând. (< fr. latent, lat. latens)
(Marele dicţionar de neologisme)

LATÉNŢĂ s. f. stare latentă. (< fr. latence)
(Marele dicţionar de neologisme)

latént adj. m., pl. laténţi; f. sg. laténtă, pl. laténte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

laténţă s. f., g.-d. art. laténţei; pl. laténţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
LATÉNT adj. potenţial. (Energie ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: la lat late laten latent

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta tenta atenta