lectică

LECTÍCĂ, lectici, s.f. Un fel de pat sau de scaun, purtat de cai sau de oameni, întrebuinţat ca mijloc de locomoţie în antichitatea romană, în evul mediu şi (astăzi) în unele ţări orientale; litieră. [Acc. şi: léctică] – Lat. lectica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LECTÍCĂ s.f. Pat sau scaun portativ acoperit, purtat de cai sau de oameni (sclavi) şi folosit în antichitate, în evul mediu şi astăzi în unele ţări coloniale ca mijloc de locomoţie pentru cei bogaţi; litieră. [Acc. şi léctică, pl. -ci, -ce. / < lat. lectica].
(Dicţionar de neologisme)

LECTÍCĂ s. f. pat, scaun portativ acoperit, purtat de cal sau de oameni (sclavi) şi folosit în antichitatea romană, în evul mediu şi în unele ţări coloniale, ca mijloc de locomoţie; litieră. (< lat. lectica)
(Marele dicţionar de neologisme)

lectícă s. f., g.-d. art. lectícii; pl. lectíci
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
LÉCTICĂ s. litieră, (rar) palanchin. (Mergea în ~.)
(Dicţionar de sinonime)