lectură dex - definiţie, sinonime, conjugare
LECTÚRĂ, lecturi, s.f. Faptul de a citi1; citit, citire. ♢ Sală de lectură = încăpere amenajată pe lângă o bibliotecă, în care publicul poate citi cărţi, reviste etc. Lectură particulară = cărţile citite de un elev în afara manualelor. – Din fr. lecture, lat. lectura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LECTURÁ, lecturez, vb. I. Tranz. (Rar) A citi. – Din lectură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LECTÚR//Ă ~i f. Ceea ce este citit; citire; citit. ♢ Sală de ~ încăpere, special amenajată, în care se pot citi cărţi din diferite domenii. ~ particulară literatură citită de o persoană în afara materiei de învăţământ. /<lat. lectura, fr. lecture
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

LECTÚRĂ s.f. Faptul de a citi; citit, citire. ♦ Text, bucată de citit. [< fr. lecture].
(Dicţionar de neologisme)

LECTURÁ vb. I. tr. (Rar) A citi. [< lectură].
(Dicţionar de neologisme)

LECTÚRĂ s. f. 1. faptul de a citi; citit, citire. ♢ text, bucată de citit. 2. culegerea informaţiilor înregistrate în memoria unui calculator electronic. (< fr. lecture)
(Marele dicţionar de neologisme)

LECTURÁ vb. tr. 1. a citi. 2. a citi un manuscris în vederea pregătirii pentru tipar. (< lectură)
(Marele dicţionar de neologisme)

lectúră s. f., g.-d. art. lectúrii; pl. lectúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

lecturá vb., ind. prez. 1 sg. lecturéz, 3 sg. şi pl. lectureáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
LECTÚRĂ s. v. citire.
(Dicţionar de sinonime)

LECTURÁ vb. v. citi, parcurge.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: le lec lect lectu lectur

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura ctura ectura