legic dex - definiţie, sinonime, conjugare

legic

LÉGIC, -Ă, legici, -ce, adj. Care are caracter de lege obiectivă. – Lege + suf. -ic (după rus. zakonomernâi).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LÉGI//C ~că (~ci, ~ce) Care este în conformitate cu legile obiective. /lege + suf. ~ic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

LÉGIC, -Ă adj. Care are caracter obligatoriu, de lege. [< lege + -ic].
(Dicţionar de neologisme)

LÉGIC, -Ă adj. cu caracter obligatoriu, de lege. (< lege + -ic)
(Marele dicţionar de neologisme)

légic adj. m., pl. légici; f. sg. légică, pl. légice
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: le leg legi

Cuvinte se termină cu literele: ic gic egic