lexematica

LEXEMÁTIC, -Ă, lexematici, -ce, adj. (Lingv.) Referitor la lexem. – Din fr. lexématique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LEXEMÁTI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de lexem; propriu lexemului. /<fr. lexématique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

LEXEMÁTIC, -Ă adj. Referitor la lexem. [Cf. fr. lexématique].
(Dicţionar de neologisme)

lexemátic adj. m., pl. lexemátici; f. sg. lexemátică, pl. lexemátice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
LEXEMÁTICĂ s. v. semantică, semasiologie.
(Dicţionar de sinonime)