lingurar
[Sinonime]
LINGURÁR, (I) lingurari, s.m., (II) lingurare, s.n. I. S.m. Meşter care lucrează (sau vinde) linguri de lemn. 2. Ţigan (care face linguri). II. S.n. Poliţă specială pe care se ţin (la ţară) lingurile şi alte accesorii de masă sau de bucătărie. – Lingură + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
LINGURÁR ~i m. 1) Meşter care face linguri sau alte obiecte din lemn. 2) Negustor de obiecte de acest fel. /lingură + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
lingurár (persoană) s. m., pl. lingurári
(Dicţionar ortografic al limbii române)
lingurár (obiect) s. n., pl. linguráre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
LINGURÁR s. rudar, (reg.) rudaş.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
LINGURÁR ~i m. 1) Meşter care face linguri sau alte obiecte din lemn. 2) Negustor de obiecte de acest fel. /lingură + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
lingurár (obiect) s. n., pl. linguráre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
LINGURÁR s. rudar, (reg.) rudaş.
(Dicţionar de sinonime)