lingurea dex - definiţie, sinonime, conjugare
LINGUREÁ, -ÍCĂ, lingurele, s.f. 1. Mică plantă medicinală din familia cruciferelor, cu frunze crestate, cu flori albe grupate în ciorchini, întrebuinţată în combaterea afecţiunilor scorbutice, pulmonare etc. (Cochlearia officinalis). 2. (Pop.) Furca pieptului, lingura pieptului. ♦ Cavitate situată în partea inferioară a furcii pieptului. – Lingură + suf. -ea, -ică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LÍNGURE//Ă ~i f. 1) Obiect de uz casnic constând dintr-o parte ovală scobită şi o coadă, folosit pentru a mânca alimentele lichide. ~ de masă. ~ de desert.A mânca banii (sau paralele, averea) cu ~a a cheltui mult şi fără măsură. 2) Cantitate de substanţă cât încape în partea adâncită a acestui obiect. 3) Orice unealtă sau piesă care are formă asemănătoare cu acest obiect. 4) Unealtă în formă de tub prevăzut cu o supapă, folosită pentru a extrage din sonde cantităţi mici de tiţei. 5) Unealtă de rotărie sau de dogărie folosită la găurirea butucului roţii, la confecţionarea vrănilor la butoaie etc. [G.-D. lingurii] /<lat. lingula
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

lingureá/lingurícă (bot.) s. f., pl. linguréle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

lingureá/lingurícă (anat.) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
LINGUREÁ s. (BOT.; Cochlearia officinalis) (reg.) lingura-Domnului, lingura-Maicii-Preceste.
(Dicţionar de sinonime)

LINGUREÁ s. v. furca-pieptului.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: li lin ling lingu lingur

Cuvinte se termină cu literele: ea rea urea gurea ngurea