lingărim

LINGĂRÍ, lingăresc, vb. IV. Tranz. şi refl. A flata, a linguşi pe cineva cu slugărnicie. – Linge + suf. -ări.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

lingărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. lingărésc, imperf. 3 sg. lingăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. lingăreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
LINGĂRÍ vb. (Ban.) a lifuri.
(Dicţionar de sinonime)