lipsi dex - definiţie, sinonime, conjugare
LIPSÍ, lipsesc, vb. IV. 1. Intranz. A nu (mai) fi, a nu (mai) exista, a nu se (mai) găsi (acolo unde în mod normal trebuia să se afle). ♦ (Construit cu dativul) A nu avea ceva. Ce-ţi lipseşte? 2. Intranz. (Despre oameni) A nu fi de faţă, a nu se găsi undeva într-un anumit moment; a absenta. ♦ (Mai ales la imper.) A se da la o parte, a dispărea, a fugi. 3. Intranz. A fi nevoie de ceva, a mai trebui ceva, a nu ajunge, a fi neîndestulător. ♢ Expr. Puţin lipseşte (sau a lipsit) (ca) să (sau că)... = cât pe-aici, aproape să... Asta (sau atâta) (îi) mai lipseşte, se zice în faţa unei perspective neplăcute, adăugată la o neplăcere deja existentă. 4. Intranz. (Mai ales în construcţii negative) A se da în lături (de la ceva), a nu îndeplini o obligaţie, o datorie; a se codi, a ezita. 5. Refl. A se dispensa de ceva; a se priva, a renunţa. ♦ Tranz. A lua cuiva ceva de care are nevoie, a-l face să ducă lipsă de ceva; a priva. – Din ngr. lípso (viit. lui lipó).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A LIPS//Í ~ésc 1. intranz. 1) (despre persoane) A fi lipsă; a absenta. 2) A nu fi prezent atunci când ar trebui să existe în mod normal. 3) A fi în cantitate insuficientă; a nu fi de ajuns. ♢ A-i ~ cuiva o doagă a nu fi în toate minţile. 4) A se dispensa de ceva. 2. tranz. (persoane) A face să nu mai beneficieze de ceva inerent şi necesar; a priva. /<ngr. lipso
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

lipsí (lipsésc, lipsít), vb. – 1. A nu fi, a nu se găsi. – 2. A suprima, a scoate. – 3. A absenta. – 4. A separa, a despărţi. – 5. (Înv.) A se lăsa de. – 6. (Refl.) A părăsi, a renunţa la, a se priva de. – Mr. lipsesc, lipsire. Gr. λείπω, aoristul ἔλειψα (Murnu 31; Meyer 247; Sandfeld 19), poate în parte prin intermediul sl. lipsati (cf. Miklosich, Etym. Wb., 170; Berneker 723) care este din sec. XIV (Mazon, Mélanges Vendryès, 266); cf. alb. lipsem, bg. lipsuvam. Sec. XVII. Der. lipsă, s.f. (carenţă; absenţă; necesitate), postverbal (după Roesler 571, din gr. λεĩψις); e dubletul lui lipsis, s.f. (lipsă, carenţă), sec. XVIII, înv., direct din ngr. λεĩψις (Gáldi 207); lipsit, adj. (nerod, prost); lipsinţă, s.f. (înv., lipsă); nelipsit, adj. (care se află pretutindeni). Miklosich, Bulg., 126 crede că bg. lipsuvam provine din rom., ceea ce nu e sigur.
(Dicţionarul etimologic român)

LÍPSI s.n. Dans modern în măsura de 6/4, apărut la Leipzig; melodia acestui dans. [< germ. Lipsi, cf. Lipsia – denumire latinizantă pentru Leipzig].
(Dicţionar de neologisme)

LÍPSI s. m. dans modern în măsura de 6/4, apărut la Leipzig; melodia corespunzătoare. (< germ. Lipsi, cf. Lipsia /Leipzig/)
(Marele dicţionar de neologisme)

lipsí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. lipsésc, imperf. 3 sg. lipseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. lipsească; imper. 2 sg. lipséşte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
LIPSÍ vb. 1. v. absenta. 2. (livr.) a frustra, a priva, (înv.) a slăbi, (fig.) a văduvi. (A ~ de un drept, de un bun.) 3. v. dispensa.
(Dicţionar de sinonime)

LIPSÍ vb. v. codi, dezerta, dispărea, ezita, fugi, pregeta, şovăi.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A lipsi ≠ a se afla
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: li lip lips

Cuvinte se termină cu literele: si psi ipsi