liră dex - definiţie, sinonime, conjugare
LÍRĂ1, lire, s.f. 1. Instrument muzical rudimentar, format dintr-o cutie de rezonanţă, două braţe în formă de coarne şi mai multe coarde, folosit, în antichitate, mai ales la acompaniere, când se recitau poeme. ♦ Fig. Simbol al talentului poetic, al inspiraţiei poetice, al creaţiei poetice, al poeziei (lirice). 2. (Art.) Numele unei constelaţii din emisfera boreală; Ciobanul-cu-Oile, Oierul. 3. (În sintagma) Liră de dilataţie = dispozitiv în formă de liră1 (1) sau de buclă, care permite dilatarea unei conducte pentru fluide fierbinţi. – Din fr. lyre, lat. lyra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LÍRĂ2, lire, s.f. Numele mai multor unităţi monetare principale întrebuinţate în diferite ţări şi epoci. ♢ Liră sterlină = unitate bănească principală în Marea Britanie. – Din it. lira.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LÍR//Ă1 ~e f. 1) Instrument muzical antic, cu coarde fixate pe o cutie de rezonanţă şi pe două braţe în formă de coarne, servind la acompanierea recitalurilor de poeme. 2) fig. Simbol al inspiraţiei poetice; talent poetic. 3): ~ de dilataţie dispozitiv semicircular, care se introduce într-o conductă, prin care curge un fluid fierbinte, pentru a-i permite (fluidului) de a se dilata liber. /<fr. lyre, lat. lyra
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

LÍR//Ă2 ~e f. Unitate a sistemului monetar în unele ţări. ~ italiană. ♢ ~ sterlină unitate monetară în Marea Britanie. /<turc., it. lira
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

líră (líre), s.f. – Instrument muzical. Lat. lyra, it. lira (sec. XIX). – Der. (din fr.) liric, adj.; lirism, s.n.
(Dicţionarul etimologic român)

líră (líre), s.f. – Monedă turcă şi apoi italiană. – Var. rilă. – Mr., megl. liră. It. lira (sec. XIX). E dubletul lui livră, s.f. (monedă şi greutate), din fr. livre. Cf. litră.
(Dicţionarul etimologic român)

LÍRĂ1 s.f. 1. Instrument muzical cu coarde în formă de arc foarte îndoit, cu care poeţii din antichitate îşi acompaniau recitarea poemelor. ♦ (Fig.) Simbol al talentului poetic, al poeziei (lirice). 2. Dispozitiv în formă de liră (1), care permite dilatarea unei conducte. 3. Priză de curent folosită la vehiculele cu tracţiune electrică. 4. Element decorativ în formă de liră (1), utilizat îndeosebi în mobila biedermeier. [< fr. lyre, it. lira, lat., gr. lyra].
(Dicţionar de neologisme)

LÍRĂ2 s.f. Denumirea mai multor monede străine din trecut şi de astăzi. [< it. lira].
(Dicţionar de neologisme)

LÍRĂ1 s. f. 1. instrument muzical rudimentar, dintr-o cutie de rezonanţă, două braţe în formă de coarne şi mai multe coarde ciupite cu un plectru, cu care poeţii din antichitate îşi acompaniau recitarea poemelor. ♢ (fig.) simbol al talentului poetic, al poeziei (lirice). 2. dispozitiv în formă de liră (1), care permite dilatarea unei conducte. 3. priză de curent la vehiculele cu tracţiune electrică. 4. element decorativ în formă de liră (1), în mobila Biedermeier. (< fr. lyre, lat., gr. lyra)
(Marele dicţionar de neologisme)

LÍRĂ2 s. f. unitatea monetară a unor ţări (Cipru, Egipt, Irlanda, Italia, Liban, Siria, Sudan, Turcia). (< it. lira)
(Marele dicţionar de neologisme)

líră (instrument, monedă) s. f., g.-d. art. lírei; pl. líre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pásărea-líră s. f., pl. păsări-líră
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Líra (astron.) s. pr. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
LIRĂ STERLÍNĂ s. (înv.) suverian.
(Dicţionar de sinonime)

LÍRĂ s. 1. (MUZ.) (înv.) organ. (Cântă la ~.) 2. (ASTRON.; art.) (rar) oierul (art,), (pop.) ciobanul-cu-oile (art.).
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: li lir

Cuvinte se termină cu literele: ra ira