lisa dex - definiţie, sinonime, conjugare
LÍSĂ, lise, s.f. 1. Bară orizontală de lemn, de beton sau de oţel fixată între stâlpii unei balustrade. 2. Bară metalică sau de lemn fixată perpendicular pe cadrele fuzelajului sau pe nervurile aripii unui avion. – Din fr. lisse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LISÁ, lisez, vb. I. Tranz. A spăla şi a netezi lâna pieptănată. – Din fr. lisser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LÍS//Ă ~e f. Bară de lemn, de metal sau de beton prinsă orizontal de stâlpii unei balustrade. /<fr. lisse
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

lísă s.f. – Dulceaţă de chitre. Origine dubioasă. După Cihac, II, 168, din sl. liti „a topi”; dar der. nu este clară. Cuvînt rar.
(Dicţionarul etimologic român)

lis (-să), adj. – (Cîine sau cal) cu păr alb. Bg. lis „animal care are o pată albă în frunte”, sb. lisa „pată albă pe cap” (Weigand, Krit. Jb., IX, I, 76; REW 5081). Der. din lat. *lisius „neted” (Puşcariu 985; REW 5081) sau din ven. lis (Pascu, Etimologii, 51; Pascu, Beiträge, 10) nu e probabilă. – Der. lisei, s.m. (Banat, nume de cîine).
(Dicţionarul etimologic român)

LÍSĂ s.f. 1. Bară orizontală aşezată între stâlpii unei balustrade. 2. Bară metalică sau de lemn montată perpendicular pe cadrele fuzelajului sau pe nervurile aripii unui avion. [< fr. lisse].
(Dicţionar de neologisme)

LISÁ vb. I. tr. A efectua operaţia de lisare. [< fr. lisser].
(Dicţionar de neologisme)

LIS, -Ă adj. (Rar) Neted. [< fr. lisse].
(Dicţionar de neologisme)

LÍSĂ s. f. 1. bară orizontală între stâlpii unei balustrade. 2. bară metalică sau de lemn montată perpendicular pe cadrele fuzelajului sau pe nervurile aripii unui avion. (< fr. lisse)
(Marele dicţionar de neologisme)

LISÁ vb. tr. a spăla şi netezi un material textil. (< fr. lisser)
(Marele dicţionar de neologisme)

LIS1-, -Ă adj. neted. (< fr. lisse)
(Marele dicţionar de neologisme)

LIS2(O)- elem. „neted”. (< fr. liss/o/-, cf. gr. lissos)
(Marele dicţionar de neologisme)

lísă s. f., g.-d. art. lísei; pl. líse
(Dicţionar ortografic al limbii române)

lisá vb., ind. prez. 1 sg. liséz, 3 sg. şi pl. liseáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

lísă s.f. (reg.) 1. fruct zaharisit. 2. floare de grădină. 3. câmp necurăţit.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

lis, -ă, adj. (reg.) 1. (despre cai şi câini) cu părul sclipitor şi cu o pată albă pe frunte, pe bot. 2. nume dat de ciobani vitelor, câinilor.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: li lis

Cuvinte se termină cu literele: sa isa