litigiu
[Sinonime]
LITÍGIU, litigii, s.n. Conflict între persoane, instituţii, state etc. care poate forma obiectul unui proces, unui arbitraj etc. – Din fr. litige, lat. litigium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
LITÍGI//U ~i n. jur. Conflict care poate fi supus pentru rezolvare unui organ de jurisdicţie. [Sil. -giu] /<fr. litige, lat. litigium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
LITÍGIU s.n. Conflict, ciocnire de interese care poate constitui obiectul unui proces. [Pron. -giu, pl. -ii, -uri. / cf. fr. litige, lat. litigium].
(Dicţionar de neologisme)
LITÍGIU s. n. conflict, diferend care poate constitui obiectul unui proces, al unui arbitraj etc. (< fr. litige, lat. litigium)
(Marele dicţionar de neologisme)
litígiu s. n. [-giu pron. -giu], art. litígiul; pl. litígii, art. litígiile (sil. -gi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
LITÍGIU s. 1. v. controversă. 2. v. neînţelegere.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
LITÍGI//U ~i n. jur. Conflict care poate fi supus pentru rezolvare unui organ de jurisdicţie. [Sil. -giu] /<fr. litige, lat. litigium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
LITÍGIU s. n. conflict, diferend care poate constitui obiectul unui proces, al unui arbitraj etc. (< fr. litige, lat. litigium)
(Marele dicţionar de neologisme)
litígiu s. n. [-giu pron. -giu], art. litígiul; pl. litígii, art. litígiile (sil. -gi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
LITÍGIU s. 1. v. controversă. 2. v. neînţelegere.
(Dicţionar de sinonime)