longitudini
LONGITÚDINE, longitudini, s.f. Distanţă în grade, măsurată pe ecuator, dintre meridianul care trece printr-un punct oarecare de pe glob şi primul meridian (meridianul 0, care trece prin Greenwich), constituind una dintre cele două coordonate geografice. ♢ Longitudine cerească = una dintre coordonatele ecliptice. – Din fr. longitude, lat. longitudo, -inis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
LONGITÚDIN//E ~i f. 1) Coordonată sferică a unui punct de pe suprafaţa terestră. 2) Distanţă unghiulară, măsurată în grade, a unui punct de pe glob, faţă de primul meridian. /<fr. longitude, lat. longitudo, ~inis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
LONGITÚDINE s.f. 1. Distanţă unghiulară a unui punct de pe glob faţă de primul meridian (de la Greenwich). 2. Distanţă unghiulară a unui astru faţă de un plan meridian luat ca origine. [Cf. it. longitudine, fr. longitude, lat. longitudo – lungime].
(Dicţionar de neologisme)
LONGITÚDINE s. f. poziţie în grade a unui punct de pe glob sau a unui astru faţă de un plan meridian de referinţă. (< it. longitudine, fr. longitude, lat. longitudo)
(Marele dicţionar de neologisme)
longitúdine s. f., g.-d. art. longitúdinii; pl. longitúdini
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
LONGITÚDIN//E ~i f. 1) Coordonată sferică a unui punct de pe suprafaţa terestră. 2) Distanţă unghiulară, măsurată în grade, a unui punct de pe glob, faţă de primul meridian. /<fr. longitude, lat. longitudo, ~inis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
LONGITÚDINE s. f. poziţie în grade a unui punct de pe glob sau a unui astru faţă de un plan meridian de referinţă. (< it. longitudine, fr. longitude, lat. longitudo)
(Marele dicţionar de neologisme)
longitúdine s. f., g.-d. art. longitúdinii; pl. longitúdini
(Dicţionar ortografic al limbii române)