lopată dex - definiţie, sinonime, conjugare
LOPÁTĂ, lopeţi, s.f. 1. Unealtă formată dintr-o placă de lemn sau de fier, uşor concavă, montată pe o coadă de lemn, cu care se ridică sau se aruncă pământ, pietriş, nisip etc. ♢ Loc. adv. Cu lopata = în cantitate mare, din belşug, din abundenţă. ♢ Expr. (Fam.) Sapa şi lopata = moartea. A da la lopată = (despre cereale) a vântura. ♦ Cantitate de material cât se poate lua o dată cu această unealtă. ♦ Unealtă de lemn cu care se bagă pâinea în cuptor. 2. Vâslă1. – Din sl. lopata.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LOPĂTÁ, lopătez, vb. I. 1. Intranz. A vâsli. 2. Tranz. A întoarce cerealele cu lopata pentru aerisirea şi răcirea lor. – Din lopată.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LOP//ÁTĂ ~éţi f. 1) Unealtă constând dintr-o placă de tablă sau de lemn (uşor concavă), fixată pe o coadă şi folosită la încărcarea sau descărcarea unor materiale (pământ, nisip etc.). ♢ Cu ~ata în cantitate mare; fără măsură. Sapa şi ~ata moartea. A da la ~ a vântura. 2) Cantitate de material cât se poate lua cu această unealtă. 3) Unealtă de lemn cu coadă lungă cu care se dă pâinea în cuptor. 4) Unealtă de lemn constând dintr-o coadă lungă cu o terminaţie plată folosită pentru a conduce o ambarcaţie; vâslă. [G.-D. lopeţii] /<sl. lopata
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A LOPĂT//Á ~éz 1. intranz. A trage la lopeţi (făcând să înainteze o ambarcaţie); a vâsli. 2. tranz. (cereale, seminţe) A vântura cu lopata. ~ grâu. /Din lopată
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

lopátă (lopáte), s.f. – 1. Unealtă pentru ridicat pămîntul. – 2. Paleta vîslei. – 3. Paletă de roată hidraulică. – 4. (Arg.) Dinte. – Mr. lopată, megl., mr. lupată. Sl. (bg., sb., slov., rut., rus.) lopata (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 176; Berneker 733; Conev 67), cf. alb. ljopatë, pol. łopata, mag. lapát. – Der. lopătar, s.m. (fabricant de lopeţi; barcagiu; pasăre, Platalea leucorodia); lopăta, vb. (a trage la vîsle, a vîsli); lopăţea, s.f. (plantă, Lunaria rediviva); lopăţică, s.f. (lopată mică; spatulă, paletă; spumieră; întinzător la ferăstrăul de mînă; frînă la războiul de ţesut casnic); lopătiţă, s.f. (Trans., Banat, spinare).
(Dicţionarul etimologic român)

lopátă s. f., g.-d. art. lopéţii; pl. lopéţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

lopătá vb., ind. prez. 1 sg. lopătéz, 3 sg. şi pl. lopăteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
LOPÁTĂ s. 1. v. vâslă. 2. (reg.) vâslă. (~ cu care se bagă pâinea în cuptor.)
(Dicţionar de sinonime)

LOPĂTÁ vb. v. vâsli.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: lo lop lopa lopat

Cuvinte se termină cu literele: ta ata pata opata