lucernă
[Sinonime]
LUCÉRNĂ, s.f. Plantă perenă din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din câte trei foliole şi cu flori albastre-violacee, cultivată ca plantă furajeră (Medicago sativa). [Var.: (Reg.) luţărnă, luţérnă, s.f.] – Din germ. Luzerne.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
LUCÉRNĂ f. Plantă erbacee furajeră cu frunze compuse din foliole şi flori de culoare violetă. [G.-D. lucernei] /<germ. Luzerne, fr. luzerne
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
lucérnă (-ne), s.f. – Plantă (Medicago sativa). – Var. luţernă. Fr. luzerne, var. germ. Luzern.
(Dicţionarul etimologic român)
LUCÉRNĂ s.f. (Ant.; la greci şi la romani) Corp de iluminat în care ardea o feştilă înmuiată în ulei. [< it., lat. lucerna].
(Dicţionar de neologisme)
LUCÉRNĂ s. f. (la greci şi la romani) corp de iluminat în care ardea o feştilă înmuiată în ulei. (< lat. lucerna)
(Marele dicţionar de neologisme)
lucérnă s. f., g.-d. art. lucérnei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
LUCÉRNĂ s. v. culbeceasă.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
LUCÉRNĂ f. Plantă erbacee furajeră cu frunze compuse din foliole şi flori de culoare violetă. [G.-D. lucernei] /<germ. Luzerne, fr. luzerne
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
LUCÉRNĂ s.f. (Ant.; la greci şi la romani) Corp de iluminat în care ardea o feştilă înmuiată în ulei. [< it., lat. lucerna].
(Dicţionar de neologisme)
LUCÉRNĂ s. f. (la greci şi la romani) corp de iluminat în care ardea o feştilă înmuiată în ulei. (< lat. lucerna)
(Marele dicţionar de neologisme)
lucérnă s. f., g.-d. art. lucérnei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
LUCÉRNĂ s. v. culbeceasă.
(Dicţionar de sinonime)