luciu dex - definiţie, sinonime, conjugare

luciu

[Sinonime]
LÚCIU, -IE, (I) lucii, adj., (II) luciuri, s.n. I. Adj. 1. (Despre obiecte) Care răsfrânge razele de lumină, care luceşte (1); lucitor, lucios. 2. Cu lustru1, lustruit; neted; p. ext. alunecos. ♢ Expr. Sărăcie lucie = sărăcie mare; mizerie. (Adverbial) Sărac luciu = foarte sărac. ♦ Lipsit de obstacole, neted; deschis. 3. (Despre terenuri, drumuri etc.) Acoperit de gheaţă; lunecos. II. S.n. Aspect al suprafeţei unui solid, datorit reflexiei luminii; suprafaţă strălucitoare a unor obiecte care răsfrâng razele de lumină. ♦ Fig. Strălucire, splendoare. ♦ Lustru. – Din luci (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LÚCI//U1 ~e (~i) 1) Care luceşte; lucios; lucitor. 2) Care a fost lustruit; cu lustru. ♢ Sărăcie ~e sărăcie mare; mizerie. [Sil. -ciu] /v. a luci
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

LÚCIU2 ~ri n. Suprafaţă strălucitoare a unor obiecte; suprafaţă foarte netedă; lustru. ~l apei. ♢ A da ~ parchetului a face să strălucească parchetul. /v. a luci
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

lúciu adj. m. [-ciu pron. -ciu], f. lúcie (sil. -ci-e); pl. m. şi f. lúcii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

lúciu s. n. [-ciu pron. -ciu], art. lúciul; pl. lúciuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
LÚCIU adj. lucios, lustruit. (O suprafaţă ~.)
(Dicţionar de sinonime)

LÚCIU adj. v. lucios, lucitor, scânteietor, sclipitor, strălucit, strălucitor.
(Dicţionar de sinonime)

LÚCIU s. v. pin.
(Dicţionar de sinonime)

LÚCIU s. lustru, strălucire, (înv.) perdaf. (~ unei suprafeţe.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: lu luc luci

Cuvinte se termină cu literele: iu ciu uciu