lungire dex - definiţie, sinonime, conjugare
LUNGÍ, lungesc, vb. IV. 1. Refl. şi tranz. A (se) face mai lung; a (se) întinde. ♢ Expr. (Refl.) A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând. A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe). A i se lungi (cuiva) nasul = a se obrăznici. (Tranz.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi. ♦ Refl. (Fam.) A se înălţa, a creşte în înălţime. 2. Refl. (Fam.) A se întinde pe ceva; a se culca. 3. Tranz. A subţia, a dilua (o mâncare, o băutură) pentru a mari cantitatea. 4. Tranz. şi refl. A face să dureze sau a dura (mai) mult; a (se) mari, a (se) prelungi. ♢ Expr. (Tranz.) A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult decât trebuie, a (nu) lungi discuţia. – Din lung.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LUNGÍRE, lungiri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) lungi. ♦ Operaţie de deformare plastică efectuată pentru a mari lungimea unei piese prin micşorarea dimensiunilor transversale. 2. (Tehn.) Variaţie a lungimii unei bare sub acţiunea unor solicitări simple de întindere sau de compresiune. – V. lungi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A LUNG//Í ~ésc tranz. 1) A face să se lungească. ♢ ~ pasul a merge mai repede. ~ vorba a vorbi mai mult decât trebuie. A nu ~ vorba a întrerupe discuţia. 2) (mâncăruri, băuturi) A dilua cu apă (pentru a mări cantitatea). /Din lung
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE LUNG//Í mă ~ésc intranz. 1) A deveni (mai) lung; a creşte în lungime. ♢ A i se ~ (cuiva) urechile de foame a flămânzi peste măsură. A i se ~ (cuiva) nasul a deveni obraznic. 2) A se prelungi în timp (mai mult decât este necesar); a se întinde. Adunarea s-a ~it. 3) fam. A creşte în înălţime; a se înălţa; a se ridica. 4) (despre fiinţe) A se întinde pentru a se odihni sau a dormi; a se culca. /Din lung
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

picioáre-lúngi (zool.) s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

lungí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. lungésc, imperf. 3 sg. lungeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. lungeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

lungíre s. f., g.-d. art. lungírii; pl. lungíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PICIOARE-LÚNGI s. pl. v. cataligă, piciorong.
(Dicţionar de sinonime)

LUNGÍ vb. 1. v. alungi. 2. v. întinde. 3. v. continua. 4. a se culca, a se întinde, a se trânti, (înv.) a se tinde. (S-a ~ puţin după amiază.) 5. v. tolăni. 6. a (se) aşeza, a (se) aşterne, a (se) culca, a (se) întinde, a (se) pune. (S-a ~ din nou la pământ.) 7. v. culca. 8. v. dilua. 9. a (se) mări, a (se) prelungi. (Ziua s-a ~.) 10. a continua, a (se) întinde, a (se) prelungi, a ţine. (Petrecerea s-a ~ până a doua zi.) 11. v. amâna. 12. a întârzia, a tărăgăna, a tergiversa, a trena, (înv.) a prelungi. (A mai ~ soluţionarea problemei.) 13. v. trena. 14. v. creşte.
(Dicţionar de sinonime)

LUNGÍRE s. 1. v. întindere. 2. v. culcare. 3. v. dobo-râre. 4. întindere, prelungire. (~ petrecerii până în zori.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A (se) lungi ≠ a (se) micşora, a (se) scurta
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: lu lun lung lungi lungir

Cuvinte se termină cu literele: re ire gire ngire ungire