luptare dex - definiţie, sinonime, conjugare
LUPTÁ, lupt, vb. I. 1. Refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. 2. Refl. recipr. şi intranz. A se război, a purta război, a fi în război cu cineva. ♢ Expr. (Refl. recipr.) Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă. 3. Refl. şi intranz. Fig. A se împotrivi, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol. 4. Intranz. Fig. A se strădui să obţină ceva. – Lat. luctare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LUPTÁRE, luptări, s.f. (Înv.) Acţiunea de a (se) lupta; luptă. – V. lupta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A LUPTÁ lupt intranz. 1) A fi în luptă. ~ cu duşmanul. ~ corp la corp. 2) A face să se lupte. /<lat. luctare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE LUPTÁ mă lupt intranz. 1) A se bate corp la corp (unul cu altul). 2) A fi în luptă (unul cu altul); a purta război (unul cu altul). 3) fig. (despre persoane) A face încercarea de a învinge o greutate, de a atinge un scop etc. ♢ Se luptă ziua cu noaptea se face ziuă; se luminează de ziuă. /<lat. luctare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

luptá vb., ind. prez. 1 sg. lupt, 3 sg. şi pl. luptă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

luptáre s. f., g.-d. art. luptării; pl. luptări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
LUPTÁ vb. 1. a se bate, a se întrece, a se măsura. (Hai să ne ~ în luptă dreaptă.) 2. (MIL.) a se bate, a se război, (înv.) a combate, a se oşti, a se răgloti, a voinici. (S-a ~ mult cu duşmanul.) 3. v. strădui.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: lu lup lupt lupta luptar

Cuvinte se termină cu literele: re are tare ptare uptare