luterană

LUTERÁN, -Ă, luterani, -e, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care ţine de luteranism, privitor la luteranism. 2. S.m. şi f. Adept al luteranismului. – Din lat. lutheranus, germ. Lutheraner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LUTERÁN¹ ~ă (~i, ~e) Care ţine de luteranism; propriu luteranismului. /<lat. lutheranus, germ. Lutheraner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

LUTERÁN² ~ă (~i, ~e) m. şi f. Adept al luteranismului. /<lat. lutheranus, germ. Lutheraner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

LUTERÁN, -Ă adj. Referitor la luteranism, care ţine de luteranism. // s.m. şi f. Adept al luteranismului. [Cf. germ. Lutheraner].
(Dicţionar de neologisme)

LUTERÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al luteranismului. (< lat. lutheranus, germ. Lutheraner)
(Marele dicţionar de neologisme)

luterán adj. m., s. m., pl. luteráni; f. sg. luteránă, pl. luteráne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
LUTERÁN adj., s. (BIS.) evanghelic.
(Dicţionar de sinonime)