mânecuță dex - definiţie, sinonime, conjugare

mânecuță

[Sinonime]
MÂNECÚŢĂ, mânecuţe, s.f. 1. Diminutiv al lui mânecă (1). 2. (La pl.) Un fel de manşete (detaşabile) lungi până la cot, care se poartă peste mâneci, pentru a le proteja. [Var.: (reg.) mânicúţă s.f.] – Mânecă + suf. -uţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MÂNECÚŢ//Ă ~e f. (diminutiv de la mânecă) la pl. Manşete (detaşabile) lungi până la cot care se poartă peste mâneci în scop protector. /mânecă + suf. ~uţă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mânecúţă s. f., g.-d. art. mânecúţei; pl. mânecúţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MÂNECÚŢĂ s. 1. (la pl.) mânecare (pl.). (~ purtate de funcţionari.) 2. (BIS.) mânecar, rucaviţă, (înv.) naracliţă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma man mane manec manecu

Cuvinte se termină cu literele: ta uta cuta ecuta necuta