măcăit dex - definiţie, sinonime, conjugare
MĂCĂÍ, pers. 3 mắcăie, vb. IV. Intranz. (Despre raţe) A scoate strigătul caracteristic speciei; a face mac-mac; a măcăni. – Mac1 + suf. -ăi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MĂCĂÍT, măcăituri, s.n. Faptul de a măcăi; strigătul caracteristic al raţei; măcănit; măcăitură. – V. măcăi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MĂCĂÍ pers. 3 măcăie intranz. (despre raţe) A scoate sunete caracteristice speciei; a face „mac-mac”. /mac + suf. ~ăi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MĂCĂÍT ~uri n. Sunet caracteristic scos de raţe. /v. a măcăi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

măcăí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. şi pl. măcăie; imperf. 3 sg. măcăiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)

măcăít s. n., pl. măcăíturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mâcâí, mấcâi, vb. IV (pop.) a se bâlbâi.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
MĂCĂÍ vb. (rar) a hăcăi, (reg.) a măcăli, a măcăni, a mărţăi, a ocăi. (Raţele ~.)
(Dicţionar de sinonime)

MĂCĂÍ vb. v. ocăcăi, orăcăi.
(Dicţionar de sinonime)

MĂCĂÍT s. măcăitură, (rar) măcăială, măcăire, măcănit, măcănitură, ocăit. (~ de raţe.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma mac maca macai

Cuvinte se termină cu literele: it ait cait acait