măcăni

MĂCĂNÍ, pers. 3 mắcăne, vb. IV. Intranz. (Despre raţe) A măcăi. – Mac¹ + suf. -ăni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

măcăní vb., ind. prez. 3 sg. măcăne/măcănéşte, imperf. 3 sg. măcăneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. măcăne/măcăneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MĂCĂNÍ vb. v. măcăi.
(Dicţionar de sinonime)