mălurat

MĂLURÁ, pers. 3 mălurează, vb. I. Refl. (Despre cereale) A se umple de mălură (1), a se înnegri din cauza mălurei, a se îmbolnăvi de mălură. – Din mălură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MĂLURÁT, -Ă, măluraţi, -te, adj. (Despre cereale) Atacat de mălură (1). – V. mălura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE MĂLUR//Á se ~eáză intranz. A se îmbolnăvi de mălură; a fi atins de mălură. /Din mălură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mălurá vb., ind. prez. 3 sg. mălureáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MĂLURÁT adj. v. măluros.
(Dicţionar de sinonime)