mărire dex - definiţie, sinonime, conjugare
MĂRÍ1, măresc, vb. IV. 1. Refl. şi tranz. A creşte sau a face să crească în dimensiuni, în număr, în cantitate etc.; a spori sau a face să sporească, a (se) înmulţi. ♦ Refl. A creşte în vârstă, a se face mai mare. 2. Tranz. A creşte, a ridica (valoarea, preţul). 3. Tranz. şi refl. A (se) intensifica, a (se) dezvolta. 4. Tranz. şi refl. A (se) prelungi în timp. 5. Tranz. A da cinstea, consideraţia cuvenită; a stima, a preţui, a slăvi, a preamări pe cineva sau ceva. 6. Refl. (Înv. şi pop.) A se îngâmfa, a se făli, a se mândri. – Din mare1.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MĂRÍ2 interj. v. măre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MĂRÍRE, măriri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) mări1 şi rezultatul ei; mărit. ♦ (Fiz.) Operaţie de copiere fotografică prin proiecţie, în scopul obţinerii unor pozitive mai mari decât negativele copiate. ♦ Loc de frunte într-o anumită ierarhie (socială); rang, demnitate; (concr.) persoană care ocupă o funcţie înaltă în ierarhia socială; fruntaş, demnitar. ♦ Glorie, strălucire, splendoare. ♦ Putere, autoritate, tărie. 2. (Înv.) Mărie (1). – V. mări1.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MĂR//Í ~ésc tranz. 1) A face să se mărească. 2) (persoane) A ridica în slăvi; a glorifica; a proslăvi; a elogia; a exalta; a cânta. /Din mare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE MĂR//Í mă ~ésc intranz. 1) A deveni mai mare; a creşte sub aspect cantitativ şi/sau calitativ; a spori; a majora. 2) (despre procese, fenomene) A creşte în intensitate; a deveni mai puternic; a se amplifica; a se intensifica; a se înteţi. 3) pop. A se ţine mândru; a se fuduli; a se mândri; a se făli. /Din mare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mări v. măre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. mărésc, imperf. 3 sg. măreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. măreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

măríre s. f., g.-d. art. mărírii; pl. măríri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MĂRÍ vb. 1. v. creşte. 2. v. extinde. 3. a (se) extinde, a (se) întinde, a (se) lărgi, a (se) lăţi. (Şi-a ~ stăpânirea peste ...) 4. v. dilata. 5. v. holba. 6. a creşte, a se ridica, a se umfla. (Apele s-au ~ în matca lor.) 7. a multiplica, a spori, (livr.) a augmenta. (A ~ de mai multe ori o cantitate.) 8. v. înmulţi. 9. a creşte, a spori, (livr.) a (se) augmenta. (Au ~ fondul de rulment.) 10. a rotunji, a spori. (Şi-a ~ averea.) 11. a creşte, a se înmulţi, a se ridica, a spori, a se urca, (înv.) a prisosi, a se mulţi, a se umnoji. (S-a ~ numărul participanţilor.) 12. v. majora. 13. v. amplifica. 14. a creşte, a se ridica, a se sui, a se urca. (I s-a ~ temperatura.) 15. v. lungi. 16. v. intensifica. 17. a creşte, a (se) ridica, a spori. (S-a ~ nivelul de trai.) 18. v. adânci. 19. v. glorifica. 20. v. preamări.
(Dicţionar de sinonime)

MĂRÍ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, semeţi.
(Dicţionar de sinonime)

MĂRÍRE s. v. aroganţă, dimensiune, dom-nie, fală, fudulie, infatuare, înălţime, înfumurare, îngâmfare, maiestate, mărie, mărime, măsură, mândrie, orgo-liu, proporţie, semeţie, trufie, vanitate.
(Dicţionar de sinonime)

MĂRÍRE s., interj. 1. s. v. creştere. 2. s. v. extindere. 3. s. v. dilatare. 4. s. v. holbare. 5. s. creştere, ridicare, umflare. (~ apelor în matca lor.) 6. s. multiplicare, sporire, (livr.) augmentare. (~ unei cantităţi de câteva ori.) 7. s. v. înmulţire. 8. s. creştere, sporire, (livr.) augmentare. (~ fondului de rulment.) 9. s. rotunjire, sporire. (~ averii cuiva.). 10. s. creştere, înmulţire, sporire. (~ numărului de participanţi la ...) 11. s. v. majorare. 12. s. v. amplificare. 13. s. (FIZ.) mărire un-ghiulară = grosisment, putere măritoare unghiu-lară. 14. s. creştere, ridicare, suire, urcare. (~ temperaturii cuiva.) 15. s. v. intensificare. 16. s. creştere, ridicare, sporire. (~ nivelului de trai.) 17. s. amplificare, creştere, dezvoltare, extensiune, extindere, lărgire. (~ schimburilor comerciale.) 18. s. v. glorificare. 19. s. v. glorie. 20. s. v. glorie. 21. s. v. preamărire. 22. interj. osana.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A (se) mări ≠ a (se) micşora, a (se) reduce
(Dicţionar de antonime)

A mări ≠ a (se) împuţina, a denigra, a diminua
(Dicţionar de antonime)

Mărire ≠ cădere, micşorare, reducere, scădere
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma mar mari marir

Cuvinte se termină cu literele: re ire rire arire